Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
27 août 2008 3 27 /08 /août /2008 11:51
    .

                                                           Siconda parti

 

 

              Sapemu dighjà chi u Visconti Charles André de Maimbourg era maghjori Cumandanti

di a piazza di Bonifaziu (sempre in1788).Era prutettu da u Tinenti Ginirali de Marbeuf, Guvirnatori di a Corsica.Di fatti, u nosciu paesu era tandu suttu à  guvernamentu militaru( 1768-73 è 1788-90).

               Cussi de Maimbourg un' ha avutu tanti difficultà a uttena a cuncissioni di u « Procojo di

Santa Giulia », duminiu immensu.

                Ma, par sfruttà  quissi tarri, ci vulia a manu opara. Maimbourg hè andatu dunqua a veda

a ghjenti di a Pascialedda di u Pricoghju par fa li pruposti.

                Si trattaia nanzi tuttu di middurà i cundizioni di vita di i pastori, chi, di fatti, abitaiani capanni di petra sciolta cuparti di suaru.Tuttu saria custruitu in ghjru di a sò propria abitazioni,

(à usu medievali), chi era una grandi casa di petra zuccata è arranghjata, chjamata sempri oghji

« u Palazzu ».Si poni sempri veda i sò ruvini è pezza di mura, chi, dopu à a morti di u Visconti,

u Palazzu hè statu smantillatu è i petri riaduparati, fora che i più pisii, firmati in locu.

                 L' omu affirmaia di avè a vulintà di valurizzà u tirritoriu. A pupulazioni, poca curiosa di

intinzioni piatti pussibuli di u parsunaghju, era intarissata. D' altrondi, Maimbourg era sempri ben'

ricivutu quand' iddu facia visita, è ricunnisciutu com' è simpaticu.

                 Cussì, i pastori l' hani rispostu chi, prima di dicida, li tuccaia di cunsultà i sgiò priputenti

di u locu.

                 Mà, quandu Maimbourg hè vultatu par senta a risposta, l' accuglienza un' era più quidda.

I priputenti, pocu primurosi di favurizzà un cuncurrenti aviani manuvratu a pupulazioni: un ci vulia

da fidassi di Maimbourg chi era una spia di Marbeuf.

                 U Visconti un s' hè cunsidiratu vintu.Alora, in u mentri di i sò visiti, a ghjenti facia

brusgià u listincu par infumica lu e fà lu scappà.

                 E pò, in quisti cundizioni Maimbourg s' hè scuraghjitu....

                 Sìa com' idda sìa, l' affari di Mamburgu, comu iddu era chjamatu, ha di sicuru funziunatu.

Parchi, in più di u Palazzu, opara cunsiquenti in impurtanza e in qualità, avia fattu fà un fragnu in u taddu di Chitebbiu (a sò macina hè sparita) cun, vicinu, una bella casetta.

               « In ortu di u mè missiavu, ci dici Vincenti Ciabrini, c' era un furru par fà cocia i coppi è i mattona.E ci sò i tracci d' un altru furru daretu à a casa. Un c' è tantu, si vidiani sempri mori di mattona accatastati in quiddi tempa ».

                Si sà chi u duminiu di Santa Ghjulia hè statu vindutu à l' asta in tempu di u Cunsulatu.

Mà si dici purtantu chi Maimbourg sia mortu in u sò Palazzu.

                Sapendu lu muribondu, a ghjenti hè malgradu tuttu andata a veda lu.

                Avia persu l' usu di a parola, mà rifacìa sempri u stessu gestu: i tre prima dita di a

mani puntati com' è i tre peda di un brandali.

                Quissu gestu era firmatu un misteru...

                Sin'à a fini di u XIXu seculu, quandu  un lavuratori di a Pascialedda, vultatu da u sò chjosu, avia musciatu una pignatta di fonti cun tre peda, un cacau. Dicià d' avè lu truvatu in un furconu d' alivi... E subitu dopu s' era cumpratu una casa in Portivechju e  criatu una impresa di carbonu, intarissanti tandu, par via di a navigazioni à vapori.

                Alora a voci pupulari ha spartu subitu, è si dici ancu oghji, chi: « A.P.a truvatu un

cacau, mà un era mica biotu, c' era in drintu a furtuna di Mamburgu »...

 

              Tanti ringraziamenti à Vincenti Ciabrini di u Pricoghju, par avè ci fattu cunnoscia

               cun tanta amabulità, ciò chi a mimoria ha trasmissu di u Visconti de Maimbourg.

                                                                                              

                                                                                                             G.M

 

Fonti: F. Pomponi in Etudes Corses n° 30.31(1988)

          è Porto-Vecchio tempi fà. CACEL (1992)

 

Partager cet article
Repost0
27 août 2008 3 27 /08 /août /2008 08:01



Da aprili di u 2006 U Scoddu, urganizighja un cuncursu di scritti da rida  apartu à tutti i genari : struffetti, stalvatoghji, puisii, raconti, sceni... Ci so parechji sizzioni:  Una sizzioni pà a lingua corsa d’ ugni locu è una pà u Galluresu, po una
sizzioni pà i ziteddi (scoli, culleghja, licea).
Pà u 2009 aspittemu a voscia participazioni !

Partager cet article
Repost0
26 août 2008 2 26 /08 /août /2008 18:03
Dighjà dui anni ! Dui anni chi u Scoddu hè stampatu da u ben vulè d'una manata di parsoni indiati senza sminticà u sustegnu di una cintina d'abbunati è più duna 'ntra cintina chi compra u Scoddu dirritamenti...
Avemu cuminciatu à fà articuli curti è scritti in grossu cù un scopu pedagogicu, pà assa letti supratuttu da quiddi chi ùn hani tantu l'abitudina di leghja u Corsu ancu si 'ddi u parlani da sempri !
À pettu di scriva, chi no dinò ci vinìa meddu à parlà chè à scriva, i scritti sò duvintati più spissi, "u Scoddu pesa di più".
Più saremu à purtà a parola in Corsu, più a lingua di i nosci loca, rughjona suttanacci, avarà furtuna d'essa tirata à salvamentu.
Semu aparti à d'altri scritti d'altri loca: lingua cismuntica,bonifazinca, "gaddhuresa"...chì "a diversità faci richezza" è cussì spiremu chè un antr'annu ci truvaremu più nùmarosi à leghja è à participà à u Scoddu.

Partager cet article
Repost0
25 août 2008 1 25 /08 /août /2008 23:53

Lettu annantu u blog A PIAZZETTA

Da leghje dinù...

Senza muntà ci a sega, a sapimu chì ghjè a Piazzetta a vostra lettura favurita! Hè per quessa chì ùn simu mancu appena intimuriti da a cuncurrenza. Vi prisentemu quì unepoche di letture chì vi pudete abuchjà s'è vo'site à l'oziu. Ma attenti, state ci fidi quantunque !



A Nazione, Bonanova, À Pian d'Avretu, Avali è u Scoddu sò tanti puntelli di a pruduzione scritta in lingua corsa.
A Nazione

In u numeru di stu mese, ci pudete ritruvà :
- una testimunienza di Ghjacumu Fusina è di Maria Teresia Poli nant'à l'evenimenti francesi di maghju 68
- un intervista d'Edgar Morin, u famosu sociologu francese chì hè ghjuntu à l'Università di Corsica pocu fà.
- a crunichetta di Petru Vachet-Natali
- un articulu di Ghjacumu Thiers nant'à a literatura in Bastia
- un articulu di Maria Teresia Poli nant'à "una verità chì disturba", u filmu d'Al Gori o Gore?
- un articulu legeru di Sébastien Quenot nant'à a "lingua light"
- un articulu propiu bastiacciu di Ghjermana de Zerbi nant'à a santa cruciata ch'ella vissutu per caccià "l'almanaccu di Bastia"...
- a cronaca storica di Francesu Maria Perfettini nant'à a republica
- un articulu di storia di Diunisiu Luciani nant'à Sambucucciu
- un articulu d'un certu Sgaiuffu (?) nant'à i pippol...

Bonanova

Da signalà chì si festighjeghjanu i dece anni di a rivista di a squadra di u
Centru Culturale Universitariu postu chì ghjè u vintesimu numeru! Ch'ella durghi !

Ci truverete :
- U cap'articulu di Dumenica Verdoni dedicatu, "cun tristezza" à u pueta martinichese Aimé Césaire
- Creazione literarie, per u più impinatelle da studienti, prufessori di l'Università ma dinù pueti di tutte e mamme
- Critiche literarie è note di lettura ridatte da prufessori
- A cronaca "Sò nati" chì presenta l'ultimi scritti nustrali
- I Sussuri in giru à stonde culturale
- A cronaca "Scunfini" nant'à pueti furesteri chì spartenu cun noi u suchju di a latinità

A Pian d'Avretu

Quessa a rivista ci rigala un intervista di u scrivanu Santu Casta. O si di nò, ritruvemu listessa squadra di prima trinca incù, frà altri mani d'opera,
Marcu Biancarelli, Didier Rey, Jérôme Ferrari, Paulu Desanti... Literatura, pulitica, storia, tuttu ci passa, da Pasquale Paoli à Simone de Beauvoir, in corsu è in francese!

Avali

Hè a rivista di l'associu Matina Latina di Rinatu Coti è Marceddu Jureczeck. Ci pudete ritruvà un testu tremendu di Farrandu Ettori scrittu in u settanta : "Populu, naziunalità, nazioni, per una rivalutazione di a storia di a Corsica".

U Scoddu

Hè u misincu di "cultura è d'infurmazione" cacciatu da l'associu lingua viva incù Marcu Ceccarelli, Guy Cucchi, Ghjaseppu Melani, Augustin Tozzi, Natali Valli, Marie-Claude è Jacqueline Branca... Cum'è tutte e riviste mintuvate quì sopra, meriterebe d'esse di più cunnisciuta è ricunnisciuta.

Aspettendu i numeri à vene, vi pregu una bona lettura à tutti !


Mercredi 11 Juin 2008
Sbanditu
Partager cet article
Repost0
25 août 2008 1 25 /08 /août /2008 23:53
 
U Scoddu t'ha un annu ! l'attichju di a squatra culturali è assuciativu ! L'avareti capita.
Ringraziemu tutti quiddi chi si sò abbunati è riabbbunati fenduci cunfidenza è incuraghjinduci. U solu aiutu finanzariu chi no t'avemu  u ci dani i littori è i bibiutechi pà i nosci intarvinzzioni culturali. Ùn avemu dumandatu nisciun' aiutu à icullittività. Pà no, u scopu priuritariu hè d'essa letti, demu vulinteri u Scoddu pà sparghja è mantena u parlà di qui. Ma ùn veni micca senza stentu: di più ci sarani abbunamenta , di più a rivista camparà.
Si a parti d'imparera hè impurtanti (littura lingua,cultura) cù a publicazioni di testi scritti è urali inziani, fundatori di a cultura cumuna, a spiichera di i tradizioni, a vita è i riflissioni ughjinchi ùn sò sminticati. E pà quissa i boni vulintà sò i benvinuti, accittemu vulinteri  tuttu scrittu 'nzianu o attuali, puema, strufetta, racontu di fatti storichi acirtati...Micca da empia a rivista ma piùttostu pà circà di tirà à salvamentu ciò chi cuncerna a vita è a cultura di i nosci loca.
E cussì longa vita à u Scoddu !   
 A squatra
Partager cet article
Repost0
25 août 2008 1 25 /08 /août /2008 23:53
Comu scidditi u tema di l'articuli ? Pà quiddi di u rughjonu, chjamemu la ghjenti cuncirnati, pà l'altri publichemu o scrivimu supr' à i sughjetta chi ci sò pruposti. Ad avali, ci sò parsi tutti intarissanti ùn avemu scantatu nudda !
Parlà è scriva u Corsu hè cussì faciuli ? Di sicuru chi hè più faciuli à dì ch'è à fà. Certi li pari una moda è s'impiini a bucca,"a lingua di u populu corsu, a lingua di a noscia mimoria", ma in a rialtà hè un' antr' affari ! Hè difficiuli di fà accittà i particularità lucali quandu si scrivi in u cutidianu !Ancu in associi corsi, ùn hè micca automaticu di sprimasi à l'urali è à u scrittu in Corsu. Hè menu una difficultà tènica ch'è a paura d'essa scantatu.
O Corsu ùn t'incagna !
Lampani tantu solda pà l'insignamentu di u Corsu, ma hè a sola materia cù u Latinu chi si pò lacà dopu avella scelta ! Ciò ch' intrava a pratica, in a cultura comu in antri duminii, hè chi, i capizzona, ma ancu la ghjenti, spiccani troppu u dì da u fà !

Partager cet article
Repost0
25 août 2008 1 25 /08 /août /2008 23:53
 
Da chi un ghjurnali ? Parchi muti si stà mali ! C' hè un bisognu ginirali di sprimasi, di parlà di "a vita vera" d'arimani è supratuttu d'oghji !
Hè l'arnesi principali di l'associu "Lingua Viva" pà mantena u Corsu.
Da chi avè sceltu 'ssu nomu ? Di mari o di tarra, u scoddu s'apponi à u passaghju, supranighja acqua è machja, pò serva d'asiliu, di signali. Com'è iddu u ghjurnali pugnarà d'essa: beddu, distintu, risistenti è sputicu !
A voscia squatra ? Semu di i rughjona di Portivechju è di Bonifaziu, ci cunniscimu da monda, travaddemu insembu pà via di a cultura, di u cantu, di a scola...Scrivindu a squatra s'accrisciarà dinò !
Da chi in Corsu solu ? Avemu sceltu una manera di pinsà chi pò essa indibulita à veru da a traduzzioni.Lighjindu u Corsu s'impara à leghjallu !
Quali si pudarà sprima ? Pastori, paisani, piscadori, pueta, intillituali...
Particulari è associi chi aprodani u corsu urali è scrittu, ugni ghjornu è in ugni locu. Parchi u Corsu hè a lingua di una tarra, d'un populu. Riducialu à un codici d'una catigurìa suciali: hè nicà u so statutu di lingua vera !
Comu fà a lea ? Suvitendu i dui attualità, di i staghjoni, facendi è festi, di ciò chi suceddi in u rughjonu è in Corsica sana.

Partager cet article
Repost0
25 août 2008 1 25 /08 /août /2008 20:21


Squatra di u scoddu austu 2005

Dirittrici di a publicazioni
:

Jacqueline Branca

Squatra di Ridazzioni:                                                                        

Marie-Claude Branca 

Marcu Ceccarelli

Guy Cucchi

Micheli Leccia

Gghjaseppu Melani

Natali Valli

 Participanti

Thomasine Rotily Forcioli

Squatra di u Scoddu avali

Dirittrici di a publicazioni:

Jacqueline Branca

 Ridazzioni:

Marie-Claude Branca 

Marcu Ceccarelli

Guy Cucchi

Gghjaseppu Melani

Ghjuvan’Fredericu Terrazzoni

Augustin Tozzi

Natali Valli

Participanti:

Dumenicu Branducci

Francescu Canonici

Micheli Giudicelli

 

Partager cet article
Repost0
25 août 2008 1 25 /08 /août /2008 20:12

Cunisciti po essa a noscia  rivista chi hè publicata ugni mesi dapoi 3 anni. Avemu dicisu di fà un blog induva pudareti truvà certi articuli di l'anziani numari è l'attualità di a noscia rivista. Aspittemu i vosci cumenti è i vosci idei

Partager cet article
Repost0