DISPIACI Si pò capì quantunqua chi quiddu chi fighjola à Via Stella s’intaressa à a Corsica ! Si devi goda a « Provence » è altri rigioni di Francia senza sminticà u Marocu o altri paesa chi si poni veda annantu ad altri sceni. Hè com’è pà a radiu pà un quartu d’ora di Corsu ci voli à stà à senta l’ori di sfrancisumu.Piddani i Corsi pà baulli o pà gnuranti ? J B
DISPIACI Avali chè l’alizzioni sò passati, ugnunu aspetta nuvità o beddi o mali. Dassi di riminu pà attena qualcosa, semu d’accordu mà quandu omu si devi batta dinò pà fallu appiicà ! È quandu i diritta sò rimissi in baddu ! Hè stata cussì pà u Corsu. C’hè da spacinzià da veru !
PIACI A lingua Corsa annant’ à internet: A cità d’Aiacciu ha criatu un situ adrizzatu à i ziteddi pà l’imparera di u Corsu mittindu à a dispusizioni di i ziteddi , di i parenti e di i prufissiunali, attrezzi pedagogich. Si poni truvà canzoni, ghjochi, storii, listi di paroli, liami ad altri centri di risorsi www.parlamicorsu.com
DISPIACI I scientifichi l’aviani ghjà ditta pà i cupulati di Floride chi poni stirpà a cupulata andemica « cistude », ci sò 150 spezii vigitali invasivi in Corsica chi da qui à u 21OO sarani più numarosi chè l’andemichi.
Trà iddi, u mimosa, u calipitus, piantati à u 19 sèculu, i « griffes de sorcière » piantati pà ritena a rena o imbilliscia i spazia publichi. Mà avali ci sò di più in più: villa di ghjenti vinuti da fora, villa pà a pighjò mà dinò Corsi chi sò di cuddata !
La ghjenti cumpitenti: facini ricirchi, mettini in opara azzioni pà stirpà ‘ssi pianti à mari è à tarra. Mà ci voli ad avè u curaghju di dilla à quiddi chi comprani indè nò è ancu à i nosci: Bastani ‘ssi pianti zotichi ! Rispittemu u locu è a biodivirsità !
*
DISPIACI Tutti ‘ssi listi chi prumettini l’eculugia, ci volini fà piddà u celi pà padedda ! Ugnunu sà chi l’iculugia dumanda monda: travaddu, rispettu, curaghju pà dirranghjà quiddi chi facini i solda. Ùn hè micca una bedda manera di buscassi i vota quandu si faci un travaddu cuncretu è efficaci. Mà si ’ddu omu si voli buscà uni pochi di vota è dà bona cuscenza à la ghjenti i beddi paroli ùn costani nudda !
I
La giandarmaria di Sarra
Circa à Dumenicu Branca
Pà rimettali la foglia
Chì hè sciassori in Villafranca
Lu peghju sarà per meni
M’ha prumissu è po mi manca.
In "Cantu nustrali" di Germana de Zerbi
Tuttu ugnunu, in i nosci loca, cunnosci qualchi versa di ‘ssu cantu tradiziunali in u disordini ancu. Certi strofi si sò persi è ùn si sà quali era a donna chi si lagna, nè di quali famidda era ‘ssu Dumenicu Branca. Hè pò essa zì Natali Branca, l'autori di "Fasgianu" chi ha ha fattu 'ssu cantu.
Si sà quantunqua chè i Branca erani cullucati in Quenza è in Lataricciu,
mintuatu « bergeries des Branchi » annantu à u « plan Terrier », paisolu di strada inghjò di a casa cantuneri di a Vardiola cuddendu in u Spidali, disbitatu à u principiu di u 20 ° sèculu dopu essa statu brusgiatu. In Lataricciu, si pò sempri veda a casa di u duttori Branca. A so ginerosità hè firmata par pruverbiu, « ch’ iddu morghi u to cavaddu à a porta di u duttori Branca ». Saria statu esigliatu in Italia è mortu culà avilanatu. J Branca
II
S’è tù m’amessi di cori
Cum’è tù mi figurai
O lu batellu di Nizza
O Dumè nun lu piddai
Senza la to Margherita
U mari nun lu varcai.
III
S’è lu mari fussi inghjostru
È la rena carta bianca
È po impiegalli tutti
O li scrivani di Francia
Pà scriva lu nosciu amori
Ùn ci ni saria abbastanza
Ci sò l’arbetti pà a suppa: finochju, lattaredda, armuraccia…,l’arbetti pà turti è vastelli: nepita, gevi, adda è porra salvatichi... L’arbi pà curà, com’è l’arba sciappa petra, a nocca pà adurmintà un denti carabunatu. L’arbi pà par pascia l’animali, com’è a ghjadducula, i lingui di boiu pà u purceddu, a frasca par i capri…
Ma dinò a spina raza pà uscià u maghjali, a scopa pà i rasti è spazzoli, a murti, u saliciu o u ghjuncu par fà sporti è casgiaghji; a filetta chi ghjova tantu pà tena frischi i frutta è i pesci, pà fà siccà u casgiu, i fica… Guasgi ugni arba o arbureddu ghjova par fà qualcosa o pascia l’animali da a vacca à a ghjaddina tutti t’hani bisognu di l’arba pà campà è fà campà la ghjenti.
«Annata d’arba » quandu iddu piovi, « pacà l’arbaticu » à i sgiò cù a robba, i ghjurnati di travaddu o a muneta, « fà pascia l’animali » annantu à i tarri cumunali, era u pinseri di a parti è più di i paisani, pastori cù i bandi o particulari. L’arbi ghjuvaiani à tuttu, l’arba era una richezza ! Avali Diu ni salvi ugni cristianu !À pettu di veda tunda è ritunda i « pelouses », omu passa u so tempu à fà ruzà i mascini è ad aziminà u minimu filu d’arba.
L’arba hè duvintata una calamità !
Ùn si vidi più a diffarenza trà l’arbacci è l’arbi cussì beddi da manghjà, curà o pascia l’animali. O ghjenti ! quantu trostu ! Quantu essenza fruzata ! Chì l’arbi sò duvintati arba, arba chi ùn ghjova à nudda fora chè à troscia i pantalona d’inguernu è à piccià d’istati !
J Branca
Andréani,Matteï , Palavezza inveci di : Andreani, Mattei , Palavesa... Eccu ciò chi si pò leghja in i ghjurnala o annantu à i lettari !
Ci semu addattati , parlendu francesu, parchì "tutt'ugnunu capisca", avemu buliatu certi paroli , avemu traduttu certi noma di loca comu " la Chapelle des poires" , avali cambiemu i nosci casati o altri nomi di loca par addattalli à a prununcia francesa !
A pettu di vulé addattaci , da qui à pocu ùn firmarani che
Mr e Mme Chêne, Maison blanche, Eau vive, Branche...
Più si parla di misuri pà salvà a noscia lingua è a noscia identità più spariscini !
Eccu a prima è l'ultima strofa di a billissima puisia scritta da Marcu Ceccarelli in l'annati 70 è cantata da Diana di l'alba
Eiu sò la lingua corsa, ùn voddu micca mora,
Sò a lingua materna di li vosci antinati
Parchì à tempu d'oghji, vulemmi tena fora ?
O Corsi, senza mè, sareti sbattizzati !!!
...
Sé vo pirditi à mè, pirditi a vostra razza
Un s’ammintarà più, nè cippu, nè casata
Ni sarete in stu mondu una rubbaccia lazza
U Corsu ùn sarà più chè lingua tralasciata !!!
U SCODDU I Fossi 20137 Portivechju.
CASATA :…………………………………………NOMU :………………………
ADDRIZZU :………………………………………………………………………..
CODICI PUSTALI: _ _ _ _ _ Paesu / Cità :………………..
Sceccu di banca o di posta à l’ordini di /chèque bancaire ou postal à l’ordre de :
LINGUA VIVA ~ U SCODDU un annu/un an (12 n°) : 12€ sustegnu 20€
e-mail : uscoddu@ yahoo.fr
Invieti puri i vosci annuncii, raconti, puisii, articuli, riflissioni...